Un proiect cultural ARC

Acțiunea pentru Renașterea Craiovei (ARC) lansează proiectul „10 mari craioveni”. Veniți alături de noi și propuneți personalitățile care credeți că sunt reprezentative pentru orașul nostru.

Prin acest proiect ne dorim să aducem în atenția dumneavoastră acele personalităţi ale istoriei şi culturii locale, naţionale sau universale care, prin originea lor, activitatea sau moştenirea culturală pe care au lăsat-o, şi-au legat numele de oraşul Craiova. Astfel, „10 mari craioveni” este un proiect deschis tuturor celor care doresc să se implice, atât instituțiilor de cultură, asociațiilor neguvernamentale, dar mai ales craiovenilor. Scopul proiectului îl constituie valorificarea spiritualității craiovene, fiind o modalitate prin care ne propunem prezentarea orașului, dar și revitalizarea spiritului local și conștientizarea craiovenilor cu privire la rolul și locul Craiovei pe harta culturii.

Petrache Poenaru

(n. 10 ianuarie 1799, Benești, Vâlcea – d. 2 octombrie 1875, București)

Fondatorul colegiilor naționale din București și Craiova, organizatorul învățământului național românesc, inventatorul tocului rezervor, brevetat de guvernul francez în mai 1827. În tinerețe a fost pandur în armata lui Tudor Vladimirescu (șef al cancelariei și conțopiștilor). „Foaia de propagandă” a armatei lui Tudor Vladimirescu, apărută la inițiativa sa, a însemnat și primul ziar românesc.

Nicolae Titulescu

(n. 4 martie 1882,Craiova, România – d. 17 martie 1941, Cannes, Franța)

A fost un diplomat, jurist, profesor și om politic român, prim-ministru al României între 1912 și 1914, ministru de interne, în repetate rânduri ministru al afacerilor străine, ministru plenipotențiar, fost președinte al Ligii Națiunilor. Membru fondator al Academiei Române (din 1935) avocat, critic literar, eseist, estetician, filozof, pedagog, politician și scriitor român, Nicolae Titulescu se numără printre personalitățile remarcabile ale României sfârșitului secolului al XIX-lea și începutului de secol XX.

Jean Negulesco

(Ioan Negulescu după starea civilă, n. 26 februarie 1900, Craiova - d. 18 iulie 1993, Marbella din Spania)

A fost pictor, regizor de film, scenarist și producător de film originar din România. Talentul pentru artă se arată timpuriu, când tânărul Jean Negulescu, cercetaș voluntar în rândurile Crucii Roșii în timpul Primului Război Mondial, schițează un portret al lui George Enescu. Jean Negulescu se hotărăște să devină pictor atunci când maestrul George Enescu, căruia i-a plăcut desenul, îl cumpără cu un preț ridicat. Cu toate că începuse să ia lecții de pictură la București, tatăl său îl trimite la Paris să studieze economia și artele.

Grigore Gabrielescu

(n. 13 ianuarie 1859, Craiova - d. 13 martie 1915, Craiova)

Grigore Gabrielescu a fost un tenor român de faimă internațională. A evoluat în țară și în străinătate, obținând mari succese, inclusiv la Teatro alla Scala din Milano. Urmare a evoluției sale în rolul Enzo Grimaldo din opera La Gioconda de Amilcare Ponchielli, a fost invitat de Giacomo Puccini să cânte rolul titular în premiera mondială a operei sale Edgar (la 21 aprilie 1889).

Dimitrie Gerota

(n. 17 iulie 1867, Craiova - d. 3 martie 1939, București)

Medic român, radiolog și urolog, membru corespondent al Academiei Române. #ste admis la Facultatea de Medicină din București în 1886 și o termină în 1892. Timp de 4 ani și-a continuat studiile la Paris. Întors în țară, a început să practice medicina, în paralel fiind și cadru didactic. Începând cu octombrie 1897, predă anatomia la Școala Națională de Arte Frumoase din București, unde îl are ca student pe Constantin Brâncuși, care îi fusese recomandat doctorului de tatăl său. „Jupuitul”, una din lucrările lui Brâncuși, a fost rodul învățăturilor lui Gerota,care va păstra un exemplar până la sfârșitul vieții. Profesorul Gerota îl va ajuta pe Brâncuși să plece la Paris și-i va asigura chiar un venit lunar.

Nicolae Vasilescu Karpen

(n. 10 decembrie 1870, Craiova — d. 2 martie 1964, București)

Om de știință, inginer, fizician și inventator român. A efectuat o importantă muncă de pionierat în domeniul elasticității, termodinamicii, electrochimiei și a ingineriei civile.A fost membru titular al Academiei Române. În anul 1909, a propus pentru prima oară în lume, printr-o notă adresată Academiei de Științe din Paris, folosirea curenților purtători de înaltă frecvență pentru telefonia prin cablu la mare distanță. A inventat „pilele Karpen”, care funcționeză folosind căldura din mediul ambiant.

Titu Liviu Maiorescu

(n. 15 februarie 1840, Craiova – d. 18 iunie 1917, București)

Titu Maiorescu a fost un academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filosof, pedagog, politician și scriitor român, prim-ministru al României între 1912 și 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Române, personalitate remarcabilă a României sfârșitului secolului al XIX-lea și începutului secolului XX. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fără fond, baza junimismului politic și „piatra de fundament” pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale și Ioan Slavici.

Alexandru Mitru

(n. 6 noiembrie 1914, Craiova - d. 19 decembrie 1989, București)

Prozator român, autor de literatură pentru copii și tineret. A debutat în 1932 cu nuvela Păpușa (refăcută ulterior sub denumirea Joc). Printre scrierile sale se numără Legendele Olimpului și volumul de povești Căciula fermecată. Legendele Olimpului [Zeii ( vol.1) și Eroii ( vol.2)], este un ciclu de povestiri inspirate din miturile grecilor care au jucat un rol însemnat în apropierea publicului tânăr din România de bazele gândirii și de istoria mitică a Greciei Antice. Lucrarea poate fi pusă în corespondență cu Legendele și miturile Greciei Antice, elaborată de către autorul rus N.A. Kun. A doua lucrare importantă este "Din marile legende ale lumii", o antologie din miturile celebre ale omenirii Alexandru Mitru a mai scris, printre alte titluri, volumul „Povești despre Păcală și Tăndală”, unde este pusă în evidență viața țăranului român.

Constantin Titel Petrescu

(n. 5 februarie 1888, Craiova - d. 1957)

Politician român, lider al Partidului Social-Democrat din România, care s-a opus absorbirii partidului său de către Partidul Comunist Român. În calitatea de conducător al PSD, a luat parte la pregătirea Loviturii de stat de la 23 august 1944, fiind numit ministru politic fără portofoliu în primul guvern Sănătescu, la 23 august 1944, demnitate deținută până la 4 noiembrie 1944. După congresul PSD din martie 1946, care a hotărît mergerea la alegeri pe liste comune cu PCR, Constantin Titel Petrescu a înființat Partidul Social-Democrat Independent. A fost arestat la 6 mai 1948. Deținut politic la Jilava și Sighet, a fost eliberat după 7 ani, în 1955, stingându-se din viață doi ani mai târziu. A condus ziarul democrat Libertatea.

Elena Teodorini

(n. 25 martie 1857, Craiova – d. 27 februarie 1926, București)

Mezzo-soprană și soprană română. Elena Teodorini a fost prima cântăreață din România care a pășit pe scena teatrului Scala din Milano, la numai 23 ani. A început studiul muzicii şi al pianului la vârsta de şase ani în oraşul natal, Craiova. La 14 ani a plecat în Italia, fiind admisă la Conservatorul din Milano, la clasele de canto şi de pian, unde a studiat cu pianistul şi compozitorul italian Adolfo Fumagalli. În 1877, a debutat ca solistă cu tenorul Armando di Gondi în „Maria di Rohan” de Gaetano Donizetti la Teatrul Municipal din Cuneo.

Mihai Pătrașcu

(17 iulie 1982, Craiova - 5 iunie 2012, New York)

Mihai Pătrașcu a fost un cercetător în informatică teoretică, care și-a desfășurat ultima parte a activității la Massachusetts Institute of Technology în Boston, Massachusetts. A fost absolvent al Șc. Nr. 24 „Sf. Gheorghe“, al CN „Carol I“ Craiova și Massachusetts Institute of Technology (MIT), SUA. Cu lucrarea de doctorat a obținut premiul pentru cea mai bună teză de la MIT, cea mai prestigioasă universitate de profil de pe glob În domeniul cercetării (MIT, IBM, MADALGO și din 2009 la AT&T) are multiple lucrări în informatică teoretică, citate pe plan mondial de 480 de ori (Google Scholar Citations) și a obținut multe premii, dintre care: - premiul pentru cel mai bun student în cercetare din SUA și Canada, 2005 - premiul pentru cea mai bună lucrare la Conferința ICALP, 2005 - premiul pentru cea mai bună lucrare la FOCS, 2008 - premiul Presburger în 2012 (acordat de Asociația Europeană de Informatică Teoretică) „pentru revoluționarea domeniului de structuri de date în care nu se înregistraseră progrese în ultimul deceniu.

George (Gogu) Constantinescu

(n. 4 octombrie 1881, Craiova - d. 11 decembrie 1965, Coniston, Cumbria, Marea Britanie)

Gogu Constantinescu a fost un inovator, inventator, om de știință și inginer român. A pus baza teoriei sonicității care permite folosirea compresibilității lichidelor (sau fluidelor în general) pentru a transmite putere prin vibrații (oscilații), prin folosirea modelelor matematice existente în domeniul electricității. A aplicat teoria sonicității în dezvoltarea mai multor invenții: motorul sonic, pompa sonică, ciocanul sonic și altele. Printre alte realizări ale sale se mai numără și un dispozitiv de tragere printre palele elicei indiferent de turația acesteia și primul schimbător de viteze automat. A participat activ la construcția de avioane englezești, tip Bristol, înainte de Primul Război Mondial. A fost printre primii care a folosit betonul-armat în construcția clădirilor din România. În contul lui Gogu Constatinescu figurează circa 400 de brevete de invenție, parte patentate în SUA, Danemarca, Elveția, Austria, Germania, Marea Britanie, Franța, România etc., precum și altele, care nu au fost niciodată publicate. Un mic calcul ne arată că de la apariția primei invenții (1907), până la data trecerii în eternitate (1965), a fost realizat câte un brevet la mai puțin de 2 luni.

Eugeniu Carada

(n. 29 noiembrie 1836, Craiova – d. 10 februarie 1910, București)

A fost un economist politic și scriitor român. Alături de C.A. Rosetti, Ion C. Brătianu și alți politicieni ai vremii, a pus bazele presei și economiei românești. Personalitatea sa este mai puțin cunoscută, aceasta nu datorită lipsei sale de importanță, ci dorinței sale de a rămâne în umbră. A avut roluri importante în Unirea de la 1859, independența de la 1877, a redactat, alături de Ion Brătianu, Constituția din 1866 și a susținut, atât financiar cât și moral, lupta românilor din teritoriile asuprite. De asemenea, a fost un scriitor talentat, scrierile lui fiind compuse mai ales din articole din ziare, dar și din piese de teatru și poezii.

Nicolae Romanescu

(n. 18 februarie 1854 (1853), în Craiova (Cloşani, Mehedinţi) – d. 31 august 1931, Craiova)

Om politic, ctitorul Parcului care astăzi îi poartă numele. Face clasele primare la Craiova, apoi Liceul Louis le Grand, continuat la Aix-enProvence; studii de sociologie, literatură şi drept la Paris şi Liège. În 1875 s-a întors în ţară. Din 1922 a devenit senator de drept şi vicepreşedinte al Senatului. A contribuit la adoptarea unui nou tarif vamal şi la reorganizarea şcolilor primare. Primar al Craiovei în 1898, 1901-1905, 1914-1916, 1929; a contribuit la modernizarea oraşului prin lucrări edilitar-gospodăreşti. În 1885 a întemeiat o Şcoală de menaj la Craiova, iar în 1901 a introdus cel dintâi atelier-şcoală din ţară. A ctitorit parcul din Craiova, proiectat de arhitectul peisagist francez E. Redont. Proiectul a primit Medalia de Aur la Expoziţia de la Paris din 1900. Parcul a fost inaugurat în 1903 în prezenţa Regelui României, Carol I, a principelui Ferdinand, a primului ministru Dimitrie Sturza. A donat Fundaţiei Alexandru şi Aristia Aman, cu un an înaintea morţii, impresionanta sa bibliotecă şi colecţia sa de artă. A donat cărţi şi Bibliotecii Baroului Dolj.

Corneliu Baba

(n. 18 noiembrie 1906, Craiova - d. 28 decembrie 1997, București)

Corneliu Baba fost un pictor român, cunoscut mai ales pentru portretele sale, dar și pentru alte tipuri de tablouri și ilustrații de cărți. Prin originalitatea, măiestria și realismul ei profund, arta lui Corneliu Baba și-a câștigat o mare prețuire în țară și peste hotare. În 1958, Baba a fost numit Profesor de Pictură la Institutul de Arte Frumoase Nicolae Grigorescu din București și a primit titlul de Maestru Emerit al Artelor. În următoarea decadă, el și cu tablourile sale vor călători în toată lumea participând la expoziții în locuri diverse precum Cairo, Helsinki, Viena și New Delhi, culminând cu o expoziție personală avută la Bruxelles în 1964. În 1962, guvernul român îi va acorda titlul de Artistul poporului, anul următor devenind membru corespondent al Academiei Române, iar în 1964 va fi membru al Academiei de Arte Frumoase din Berlinul de Est. Premiile și expozițiile au continuat să se acumuleze, conducându-l spre o expoziție personală la New York în 1970 și aducându-i decorația Steaua Roșie în 1971.

Constantin Argetoianu

(n. 3/15 martie 1871, Craiova – d. 6 februarie 1955,Sighetu Marmației)

Om politic român, care a deținut funcția de președinte al Consiliului de Miniștri al României (între 28 septembrie 1939 și 23 noiembrie 1939). Unic descendent al unei înstărite familii boierești din Oltenia, Argetoianu a dobândit o licență în drept și un doctorat în medicină la Paris, însă a urmat o carieră în diplomație, unde a activat până în 1913, când a intrat în politica română. S-a alăturat inițial Partidului Conservator, însă a trecut de-a lungul carierei sale politice prin multe partide, deținând portofoliul ministrial în diferite guverne. Argetoianu a fost ales cu puține întreruperi în Parlament, deținând președinția Senatului între 1938 și 1939.

Traian Demetrescu

(n. 3 noiembrie 1866, Craiova - d. 17 aprilie 1896)

Pe numele său complet Traian Rafael Radu Demetrescu, cu pseudonimul literar Tradem, care semna ocazional și Traian Demetrescu-Tradem, a fost un poet pre-simbolist. Remarcat de Alexandru Macedonski pentru poezia Ploaie din senin din „Vocea Oltului” (1882), acesta îi prefațează și primul volum, Poesii (1885). Va mai publica șase, cu titluri semnificative: Freamăte (1887), Amurg (1888), Cartea unei inimi (1890), Sensitive (1894), Acuarele (1896), și șase volume de proză, dintre care două romane și un volum de note critice.

Ion Țuculescu

(n. 19 mai 1910, Craiova - d. 27 iulie 1962, București)

Personalitate complexă, biolog și medic, s-a făcut cunoscut însă mai ales ca pictor. Urmează cursurile Colegiului Național "Carol I" din Craiova. Se înscrie la Facultatea de Științe Naturale a Universității din București, pe care o va absolvi în 1936. Paralel frecventează și Facultatea de Medicină, obținând doctoratul în 1939 cu calificativul magna cum laude. Deși se dedicase studiului, Ion Țuculescu continuă să picteze și are prima expoziție personală în 1938 în sala Ateneului Român din București. Postum, pictura lui Țuculescu provoacă o revelație uluitoare, descoperindu-se un mare artist al cărui nume, în timpul vieții, n-a depășit surâsul îngăduitor al unei admirații palide.

Paulina Vorvoreanu (născută Vrabiescu)

(n. 8 septembrie 1854, Craiova - 30 septembrie 1944, Grădinile)

Paulina a fost al doilea copil al familiei Constantin şi Angheliţa Vrăbiescu. S-a căsătorit la 18 ani cu Gogu Vorvoreanu, mare latifundiar şi fost primar al Craiovei. Au locuit împreună în Casa Vorvoreanu, actualul Palat Mitropolitan din Craiova . Paulina s-a implicat activ în acţiuni pentru ajutorarea militarilor români care luptau în Războiul de Independenţă de la 1877. Împreună cu alte doamne ale epocii a finanţat şi intreţinut Spitalul "Independenţa'' și a pus bazele Societăţii ,,Caritatea'' având ca scop ajutorarea săracilor din Craiova. A ajutat numeroase asociații și biserici, donând o sumă importantă pentru reabilitarea integrală a bisericii „Sfinții Arhangheli”. Pentru actele sale de caritate, a fost decorată cu Meritul Cultural în grad de Cavaler.

Constantin S. Nicolaescu-Plopșor

(n. 20 aprilie 1900, Plopșor, Dolj - d. 30 mai 1968, București)

Arheolog, istoric, etnograf, folclorist, antropolog, geograf, membru corespondent al Academiei Române. A înființat Institutul Arheologic Oltenia, Institutul de Istorie Națională, o revistă (Gând și slavă oltenească), o editură (Pământ și suflet oltenesc), Asociația Folcloriștilor Olteni, filiala din Craiova a Academiei Române (devenise membru corespondent al Academiei de tânăr, din 1938). A scris și publicat foarte mult, de la culegeri de folclor la studii mari (a fost și coordonatorul grupului de cercetători de la Porțile de Fier - insula Ada-Kaleh).

Constantin I. Angelescu

(n. 10 sau 12 iunie 1869, Craiova - d. 14 septembrie 1948, București)

Politician, medic și profesor universitar român, reformator al școlii românești în perioada interbelică. A fost membru de onoare al Academiei Române. Din 1901 până la sfârșitul perioadei interbelice, a fost deputat sau senator în toate legislaturile; din ianuarie 1914 a fost membru al guvernului în repetate rânduri; între 1922-1928 și 1933-1937 a fost ministrul instrucțiunii publice. Între 30 decembrie 1933 și 3 ianuarie 1934 a fost primul ministru interimar al României. A fost cel dintâi ministru plenipotențiar al României la Washington, începând cu ianuarie 1918.

Gheorghe Bibescu

(n. 26 aprilie 1804, Craiova - d. 1 iunie 1873, Paris)

Domn în Țara Românească în perioada 1 ianuarie 1843 - 13/25 iunie 1848. Gheorghe Bibescu era descendent direct al domnului Constantin Brâncoveanu și frate cu principele Barbu Știrbei. După ce-și face studiile la București și Paris, intră în 1824 în administrația publică a țării, la Ministerul de Justiție și de Externe, dar demisionează în 1834, trăind până la 1842 la Paris și Viena. Reîntors, conduce opoziția contra domnului Alexandru D. Ghica și reușește să câștige alegerile din 20 decembrie 1842, cu circa 69% dintre voturi. Ca domn a mărit armata numeric, a pus ordine în finanțele țării, i-a ajutat pe sinistrații bucureșteni care și-au pierdut casele în urma unui incendiu în ziua de Paști a lui 1847. Domnia lui a suferit din cauza influenței covârșitoare a Rusiei.

Ștefan Boțoiu

(n. 1889, Craiova - d. ?)

Înscris în Baroul Dolj din 1915. Avocat, publicist, valoros om de teatru, a fost director al Teatrului Național din Craiova în trei perioade distincte. A promovat în repertoriu piese valoroase, a organizat turnee în localități din Oltenia. A amenajat teatrul-cinema Modern, unde şi-a desfăşurat activitatea trupa rămasă fără local (în urma incendiului din august 1927). A fost îndepărtat din teatru din motive politice (1944), interzicându-i-se chiar să participe la sãrbãtorirea Centenarului teatrului în 1945.

Nicolae C. Coculescu

(n. 31 iulie 1866, Craiova, – d. 5 noiembrie 1952, București)

A fost un astronom român, profesor de astronomie la Universitatea din București. În 1908 a înființat Observatorul Astronomic din București. Este cunoscut pentru studiile sale de mecanică cerească asupra calculului perturbațiilor planetare.

Constantin D. Fortunescu

(n. 28 octombrie 1874, Craiova – d. m. 21 sept. 1965, Craiova)

Este cunoscut drept un cărturar cu mari contribuţii la dezvoltarea vieţii culturale a Băniei, prin înfiinţarea Societăţii „Prietenii Ştiinţei“ în 1915, a revistei Arhivele Olteniei în 1922 – publicaţie de mare însemnătate atât în trecut, cât şi în prezent -, dar şi a Filialei Arhivele Statului în 1931, al cărei prim director onorific a fost. Vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor Olteni şi preşedinte al Cercului franco-român din Craiova, delegat al profesorilor la congrese internaţionale din străinătate, rafinat bibliofil şi colecţionar de opere de artă.

Jean Mihail

(n. 1875, Craiova – d. 1936)

A fost un om de afaceri român din Oltenia, al doilea fiu al latifundiarului Constantin Dinu Mihail, unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din regiune. Este considerat unul dintre cei mai bogați români din perioada interbelică. Necăsătorit şi fără copii, olteanul a lăsat averea, prin testament, statului.

Ștefan-Marius Milcu

(n. 15 august 1903, Craiova - d. 1 decembrie 1997, București)

Medic, biolog, politician și antropolog român, membru titular (1948) al Academiei Române. Ștefan Milcu este considerat, alături de Constantin I. Parhon, creatorul școlii românești de endocrinologie. A fost membru al Comitetului Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii al Academiei Române și fondator al publicației periodice a acestui comitet, NOESIS. Este autorul unor monografii de răsunet pe plan mondial, mai ales legate de timus sau epifiză. Este organizatorul primului program de protecție pentru ceea ce a fost numit "gușă endemică".

Grigore Otetelișanu

(n. 1786, Craiova - d. 18 oct. 1869, Craiova)

Mare clucer. Studiază limbile greacă şi franceză cu profesori în familie şi în străinătate. Fondator, alături de fratele său, al Şcolii de fete din Craiova (1837). A sprijinit înfiinţarea, în 1837, a primei tipografii craiovene, a lui Constantin Lecca. A construit vechiul local al Şcolii de fete (1858- 1859). A fost ctitor, împreună cu întreaga sa familie, al bisericii Sf. Ilie din Craiova. Bibliofil renumit, şi-a constituit o bibliotecă personală, printre cele mai mari din Craiova primei jumătăţi a secolului a XIX-lea şi chiar din ţară.

Nicolae S. Petrescu-Găină

(n. 31 martie 1871, Craiova, România – d. 15 februarie 1931, București)

Caricaturist, premergător al caricaturii românești și în același timp „un excelent compozitor și creator de figuri”. El a realizat caricaturile oamenilor politici, a sculptorilor, a pictorilor și a marilor intelectuali care au trăit în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea și în primele trei decenii ale secolului următor. Caricaturile sale au fost de cele mai multe ori, mai mult decât o ironie prietenească.

Eustațiu Stoenescu

(n. 14 mai 1884, Craiova - d. 13 septembrie 1957, New York)

Pictor român, a studiat la Academia Julian și la Școala națională de arte frumoase din Paris cu J.P. Laurens, cu care a colaborat la executarea unor cartoane de tapiserie și a unor decorații murale. Pictor de mare talent, socotit de critică unul dintre cei mai mari portretiști ai vremii, Eustațiu Stoenescu a intrat într-un con de umbră după cel de-al doilea război mondial, după moarte fiind aproape uitat.

Ludovic Mrazec

(n. 17 iulie 1867, Craiova - d. 9 iunie 1944, București)

Mrazec a fost un om de știință român, specialist în geologie și în exploatarea petrolului, membru titular al Academiei Române și președinte al acesteia între 1932-1935. Și-a pus amprenta asupra dezvoltării extraordinare înregistrate de geologia românească la începutul secolului al XX-lea. El este primul specialist român care a susținut originea organică a petrolului. De numele său este legată și înființarea Institutului Geologic al României.

George Fotino

(n. 31 iulie 1896, Craiova - d. 28 iunie 1969, București)

A fost un jurist și un istoric român, membru corespondent al Academiei Române. A luptat în Primul Război Mondial remarcându-se prin luptele de la Mărășești și a fost decorat cu Ordinul Virtutea Militară. Om de Drept prin formație (licențiat în Drept de la București, doctor în Drept de la Paris, 1926). A fost atras de cultura clasică, devenind un bun cunoscător al limbii grecești. A tradus tragediile lui Sofocle: Aias, Electra, Filoctet, Oedip la Colonos, Antigona.

Alexandru Aman

(n. 2 octombrie 1820, Craiova – d. 1885)

Magistrat, fratele mai mare al celebrului pictor Theodor Aman şi soţia sa, Aristia Aman (1833-1904), născută Grigorie Lăceanu, lasă, prin testamente, întreaga lor avere – case, mobile, tablouri, cărţi şi obiecte de artă – Primariei Craiova, pentru înfiinţarea unui aşezământ public de cultură: Fundaţia “Alexandru şi Aristia Aman”, formată din bibliotecă, muzeu şi o galerie de tablouri. Alexandru Aman s-a nãscut în Craiova la 2 octombrie 1820. A militat pentru progresul cultural al orașului sãu. A fost președintele „Societãții craiovene pentru învãțãmântul și cultura poporului“, care avea drept scop „rãspândirea învãțãmântului și culturii prin inițiativã privatã. Astfel se vor fonda școli primare în sate, se vor organiza cursuri pentru adulți, se vor ține conferințe de popularizare a literaturii și științei“.

Nicolae Racovițã

(n. 1835, Craiova – d, 1894, Roma)

Jurist și om politic, fiul lui Grigore și al Cleopatrei (n. Brãiloiu) Racoviță. A fãcut studii juridice la Berlin, unde și-a luat și doctoratul în drept. A lucrat în administrație și în justiție. A fost ministru ad-interim la Externe (1870), titular la Culte și Instrucțiune Publicã în cabinetul Ion Ghica (1872), președinte al Consiliului Județean Dolj (1876 – 1880) și primar al Craiovei (1888 –1890). Nicolae Racovițã a murit la Roma, dar este înmormântat la Craiova, în Cimitirul Sineasca, alãturi de soția sa, Despa Pepita.

Theodor Aman

(n. 20 martie 1831, Câmpulung Muscel – d. 19 august 1891, București)

A fost un pictor productiv (3000 de lucrãri), gravor și sculptor, pedagog, academician român, muzicant amator. Întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la Iași și București. Theodor Aman reprezintă pentru istoria plasticii românești primul artist modern în adevăratul sens al cuvântului. S-a nãscut la Câmpulung Muscel, unde familia sa se refugiase. Și-a petrecut copilãria în casa pãrinteascã din Craiova și a început sã învețe la Școala Centralã din Craiova (profesor de desen Constantin Lecca), continuând la Colegiul „Sf. Sava“ din București.

Ștefan Ciuceanu

(n. 4 octombrie 1875, Craiova - d. 16 martie 1936, Craiova)

Profesor, director al Muzeului și Fundației Aman din Craiova, înfiinţând Secţia de Etnografie şi Istorie. A îmbogăţit colecţiile cu piese preţioase printre care şi steagul judeţului Dolj. Prin aportul său imens, se înfiinţează, la Craiova, Muzeul de Antichităţi şi Etnografie al Olteniei (1915), Şcoala de învăţători Dimitrie Ţichindeal din Arad. A participat la înfiinţarea Institutului de Arheologie Olteană alături de C.S. Nicolaescu Plopşor, Al. Bărcăcilă şi alţii. A urmat Şcoala Obedeanu şi Liceul Carol I din Craiova, Facultatea de Litere la Universitatea din Bucureşti (având ca prof. pe V.A. Urechia, Gr. Tocilescu şi N. Iorga); licenţiat în Ştiinţe istorice. A fost profesor suplinitor de istorie şi geografie la Gimnaziul T. Vladimirescu din Târgu-Jiu, profesor de istorie la Liceul Fraţii Buzeşti, Colegiul Carol I Craiova, la Liceul Moise Nicoară din Arad.

Mariana Drăgescu

(n. 7 septembrie 1912, Craiova – d. 24 martie 2013, București)

Marie Ana Aurelia (Mariana) Drăgescu a fost una din aviatoarele Escadrilei Albe, calitate în care a evacuat pe calea aerului răniți de pe Frontul de Răsărit în perioada 1941-1943. Ultima legendă feminină a aviaţiei române din cel de-Al Doilea Război Mondial, singura femeie care a văzut de sus, de la manşa unui avion sanitar, toate fronturile din faţa ostaşilor români. A făcut războiul din prima și până în ultima zi, fiind singura aviatoare care a luptat atât împotriva URSS, cât și împotriva Germaniei naziste. În timpul războiului escadrila a transportat peste 1500 de răniți.

Elena Farago

(n. 29 martie 1878, Bârlad – d. 4 ianuarie 1954, Craiova)

Poetă îndrăgită care a compus versuri pentru copii. Creațiile cunoscute sunt „Cățelușul șchiop”, „Gândăcelul”, „Cloșca”, „Sfatul degetelor” și „Motanul pedepsit”. Elena Farago a debutat în 1898 cu un reportaj, pe care îl semnează Fatma. În 1902 publică prima poezie în ziarul România Muncitoare.În anul 1906, Elena Farago publică primul său volum de poezii, Versuri, la îndemnul lui Nicolae Iorga. Din 1907 se stabilește la Craiova, unde o vor găsi evenimentele sângeroase ale acestui an, iar din cauza afilierii ei la mișcarea țărănească a fost arestată și eliberată numai la intervențiile lui Iorga. În această perioadă l-a adoptat pe fiul său, Mihnea. În 1913 se va naște fiica Elenei, Cocuța. Este laureată de către Academia Română. În 1921 este numită director al Fundației „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, fundație pe care o va conduce timp de 30 de ani.

Ioana Radu

(n. 17 februarie 1917, București – d. 19 septembrie 1990, București)

Cunoscută cântăreață română de muzică populară și romanțe. A fost sora cântăreței Mia Braia și a doua femeie motociclist din România. Pe numele adevărat Eugenia (Jana) Braia, a copilărit în Craiova, unde era stabilită familia artistei. De la lăutarii cârciumei tatălui său, Constantin Braia („La ieftenirea traiului”) – Ion al lui Țache, Gheorghe al lui Gâgă, Limbă – culege și învață primele cântece populare și lăutărești.Studiază la Liceul „Elena Cuza” din Craiova, unde profesoara de muzică, Elena Simionescu, îi cultivă dragostea pentru cântecul lăutăresc și mai ales pentru romanță.

Aristizza Romanescu

(n. 24 decembrie 1854, Craiova - d. 4 iunie 1918, Iași)

Renumită actriță română, profesoară de declamație la Conservatorul de Artă Dramatică din București. Fiică a actorilor Constantin Demetriad si Paulina Stavrescu, Aristizza Romanescu a debutat la vârsta de 18 ani, în 1872, la teatrul din Craiova. A fost profesoara unor mari actrițe: Maria Ventura, Lucia Sturdza-Bulandra, Maria Filotti, Sonia Cluceru. A apărut în primul film românesc, Independența României, realizat între 1911 și 1912. Era verișoară primară cu celebra mezzo-soprana de faimă mondiala Elena Teodorini.

Sabba Ștefănescu

(n. 12 ianuarie 1857, Craiova – d. 16 august 1931, Sinaia)

Paleontolog și geolog român, profesor de paleontologie la Universitatea din București, membru corespondent al Academiei Române. A absolvit liceul din Craiova și a studiat la Paris, unde a obținut licența în științe naturale. A lucrat la prima hartă geologică a României. În 1917 pleacă împreună cu familia de la Iași într-o misiune diplomatică la Paris, trecând prin Rusia și ajungând în Scoția după o traversare primejdioasă a Oceanului Înghețat de Nord. Se reîntoarce în țară în 1921. După numirea ca profesor, centrul atenției sale a fost evoluția mastodonților și elefanților, așa cum rezultă din resturile fosile din pliocen și pleistocen pe care le-a cercetat în țară și în timpul șederii la Paris.

Barbu Dimitrie Știrbey

(n. august 1789, Craiova - d. 12 aprilie 1869, Nisa)

Domn al Țării Românești în perioadele iunie 1849 - 29 octombrie 1853 și 5 octombrie 1854 - 25 iunie 1856.Era fratele domnului Gheorghe Bibescu, fiul lui Dimitrie Bibescu și al Ecaterinei Văcărescu. A fost adoptat de unchiul său, marele vornic Barbu Știrbey, cu condiția să-i poarte numele. A ridicat teatrul din București, a redeschis școlile închise pe timpul Revoluției de la 1848, a mai îmbunătățit dispozițiile Regulamentului Organic cu privire la țărani.

Vasile G. Paleolog

(n. 1891, Craiova/ 1890, comuna Cornu, Dolj- d. 12 febr. 1979, Craiova)

Critic de artă, eseist, exeget al operei lui Constantin Brâncuși și biograf al acesteia. Prieten cu Amedeo Modigliani, Guillaume Apollinaire, Ezra Pound, Constantin Brâncuși și alte personaje ilustre, va străbate Europa timp de 20 de ani înainte de a se stabili pe meleagurile natale in județul Dolj.

Ion Firu

(n. 21 febr. 1926, Craiova - d. 1984, Craiova)

Muzeograf, doctor în ştiinţe biologice. Între anii 1952-1973 este director al MuzeuluiOlteniei şi secretar al Comisiei monumentelor naturii, Filiala Craiova. A iniţiat şi electrificat prima peşteră din ţară (Peştera Muierilor - 1957-1959). A reorganizat spaţiul Muzeului Olteniei, unde a inaugurat expoziţia permanentă de ştiinţele naturii (1963), având ca puncte de atracţie cele 12 diorame, adevărată premieră mondială, atât ca tematică cât şi ca prezentare.A elaborat şi editat primul Ghid istoric al Craiovei (1963).

Mihnea Gheorghiu

(n. 5 mai 1919, București – d. 11 decembrie 2011)

Poet, prozator, dramaturg, eseist, cineast și traducător român asociat la început cu (neo)avangardismul. A fost ales în 1996 ca membru titular al Academiei Române.Este fiul anticarului Dumitru Gheorghiu și al soției sale, învățătoarea Alexandrina. A urmat școala primară „Madona Dudu” și liceul „Frații Buzești” din Craiova, apoi a urmat studii de litere și filozofie la Universitatea din București. Distins cu titlu de Doctor Honoris Causa al mai multor instituții de învățământ superior. A fost decorat cu „Meritul Cultural” clasa I, Ordinul „Apărarea Patriei”, Ordinul „Pentru Merit”, Ordinul Literelor și Artelor (Franța), Ordinul pentru Merit (Germania), Ordinul Republicii Italiene.